Articole despre politicienii romani si profilurile lor

Ord. dupa

Bună ziua! Mulți ani înainte politoscop. ro! Am rugămintea să abo...

1 comentarii

La nivel național, persoanele mature singure reprezintă cel mai furi...

Omul de la partid își planifică și el, în sfârșit, o sâmbătă...

Când polițiștii sunt primii care încalcă legea, nu cred că trebu...

3 comentarii

Care credeți că este concentrația de hoți din fiecare partid, de c...

10 comentarii

O altă ipocrizie populistă, la care văd acum o întrecere între US...

12 comentarii

Logică de alegător... I-am îndemnat mereu pe tineri să se implice...

7 comentarii

Boema Boema, asa cum a aparut si cum a fost definita ea prin anii...

Mai încet cu ipocrizia, vă rog... :( Văd multe comentarii cum că d...

7 comentarii

Dacă aș fi politician, nu aș răsplăti atât de generos norocul î...

Jobul meu de zeci de ani este să mă întâlnesc zilnic cu oameni cu ...

25 comentarii

Dialog cu un candidat de top: - Si ce salariu vrei? - Pai, minim 2...

O analiză sociologică agregată a structurii Parlamentului actual (l...

Am analizat in detaliu CV-urile tuturor politicienilor din Parlament, ...

USR Vaslui isi tot fac reclama cu un pusti de 26 de ani de la tara, te...

20 comentarii

Nu stiu numarul exact al idiotilor din USR, dar stiu sigur ca nu-s put...

1 comentarii

Presate de curentul schimbarii din societate, partide traditionale ca ...

Varstele si sexele senatorilor din Parlamentul Romaniei, legislatura 2...

Statistici legate de valoarea simbolica pe piata muncii (nepolitice) ...

Statistici legate de nivelul profesional (nepolitic) al senatorilor d...

Nivelul general al educatiei senatorilor din Parlamentul Romaniei,...

Valoarea simbolica de piata muncii (nepolitice) a senatorilor din Parl...

Doctoratele senatorilor din Parlamentul Romaniei, legislatura 2016-202...

Nivelul profesional general (nepolitic) al senatorilor din Parlamentul...

Statistici legate de nivelul de cunoastere a limbilor straine de catre...

Statistici legate de educatia senatorilor din Parlamentul Romaniei, le...

Emotiile si prioritatile romanilor si comportamentul lor de cumparare,...

Există ceva greu de definit la candidatul independent susținut de fl...

Sibilinică și poetică, doamna Gabriela Firea descinde în campania ...

Traian Băsescu intră în cursa pentru Primăria Capitalei în stilul...

Inițiez, prin bunăvoința domnului George Butunoiu, seria articolelo...

Doctoratele deputatilor din Parlamentul Romaniei, legislatura 2016-202...

Statistici legate de valoarea simbolica pe piata muncii (nepolitice) ...

Valoarea simbolica de piata muncii (nepolitice) a deputatilor din Parl...

2 comentarii

Varstele si sexele deputatilor din Parlamentul Romaniei, legislatura 2...

Statistici legate de nivelul profesional (nepolitic) al deputatilor d...

Nivelul profesional general (nepolitic) al deputatilor din Parlamentul...

Statistici legate de nivelul de cunoastere a limbilor straine de catre...

Statistici legate de educatia deputatilor din Parlamentul Romaniei, le...

Nivelul general al educatiei deputatilor ... din Parlamentul Rom...

Afiseaza
comentarii

Există ceva greu de definit la candidatul independent susținut de flancul politicii de Dreapta, Nicușor Dan. Un ușor tragism hamletian, dar și un soi de candoare de prinț Mâșkin. Candidatul se prezintă publicului drept un Salvator care va scăpa norodul urbei de “Caracatița Roșie”.

Privindu-i spotul electoral, cu el, matematicianul independent în costum albastru navy, iluminat din spate de un fundal alb imaculat, fără cravată (și cămașă descheiată relaxat la un nasture), cu ochi sticlos-sclipitori, aproape umezi, de cerb surprins în bătaia farurilor, dar și aprinși de o înflăcărare patriotică, vorbind despre valori înalte – onestitate, dreptate, demnitate – aproape că ai dori să îl îmbrățișezi pe acest Barbilian cu pedigree de olimpic și preocupări intelectual-algebrice franțuzite.

 “Am vorbit în campania asta despre trafic, am vorbit despre apă caldă, am vorbit despre poluare…, dar campania asta înseamnă mult mai mult. E o campanile despre valori, e o campanie despre onestitate, o campanie despre dreptate, o campanie despre cine sunt cei cărora noi le dăm viitorul în mâini. Fiecare dintre regimurile Iliescu, Năstase, Dragnea și Dragnea al Bucureștiului, adică Firea, ne-au impus alte valori și alte ierarhii. Și de fiecare dată bucureștenii s-au mobilizat și au învins.

Votul de duminică este un vot împotriva corupției, un vot pentru onestitate, pentru dreptate, pentru demnitate, pentru speranțe reale. Votăm duminică pentru victoria mai multor generații.”

(Nicușor Dan, spot electorat candidatură pentru Primăria București, sursă Facebook, transcriere Ioana C.)

Iată și un exemplu de apel la ethos (prestigiu, reputație, credibilitate, autoritate într-un anumit domeniu) prin aluzia la faptul că el, candidatul, este înainte de toate matematician/ problem-solver și, în concluzie, electoratul trebuie să îi acorde încrederea cuvenită:

“Problem-solver cu diplomă, bucureștean profesionist și, cu încrederea voastră, primar al Capitalei din 27 septembrie. Împreună construim Noul București!”

(Nicușor Dan, sursă Facebook)

Printre discursurile populiste și denigratoare ale cirezilor agreste (nu m-am putut abține să nu folosesc expresia asta prețioasă din poezia Joc secund) mai precis, partidele politice care s-au aruncat în cursa pentru Primăria Capitalei, discursul domnului Nicușor Dan are valențe biblice.

Sloganul său nu vă trimite cu gândul la Apocalipsa biblică „și va fi un cer nou și un pământ nou”, “Noul Ierusalim” – „Noul București”? etc.?

Dacă mandatul Gabrielei Firea – percepută drept o “Yahve nemiloasă și răzbunătoare” – reprezintă Vechiul Testament, potențialul mandat al lui Nicușor Dan ar fi Noul Testament, iar candidatul s-ar transforma într-un soi de Mântuitor al tuturor bucureștenilor pe care îi va elibera de Balaurul cel Roșu.

Pentru că, dragă cititorule, politica nu este nimic altceva decât un basm cu cele 3 personaje de când lumea și pământul: Făt Frumos – Salvatorul, Zmeul cel Rău – Persecutorul și Ileana Cosânzeana – Victima.

Vorbim, așadar, de așa-numitul triunghi dramatic propus de Karpman, triunghi fără de care politica nu ar mai fi politică.

Dacă trebuie să vorbim strict despre zona politică, triunghiul dramatic are următoarea structură: Zmeul cel Rău, Guvernul sau cei care dețin puterea – Persecutor (sau, după caz, Salvator); Făt Frumos, Opoziția sau cei care doresc să obțină puterea  – Salvator (sau, după caz, Persecutor), Ileana Cosânzeana, Electoratul – Victima/ Salvator/ Persecutor. Ca în orice joc, rolurile se pot schimba pe parcursul jocului politic. Opoziția poate deveni Persecutorul Guvernului, Electoratul poate deveni Salvatorul uneia dintre cele două părți care joacă temporar rolul Victimei și așa mai departe.

Important este să reușim să identificăm jocurile psihologice (deosebit de manipulative) din arena politică și să votăm cerebral. Cunoașterea triunghiului dramatic și a efectelor sale “otrăvitoare” ne va ajuta să înțelegem mai bine jocurile politice și să evităm formele – mai mult sau mai puțin subtile – ale manipulării politice.

Nicusor Dan, candidatul la Primaria Bucuresti

Adverbul împreună – l-am putea numi foarte bine “adverbul solidarității” – este o marcă a strategiei persuasive de natură populistă. Împreună nu lipsește din discursul niciunui politician care se respectă.

Adverbul de mod împreună implică alegătorii în acțiunile întreprinse pentru „binele poporului/ patriei”. Prin urmare, responsabilitatea acestor acțiuni nu mai aparține doar celor care dețin puterea, ci este transferată (parțial) populației. Împreună presupune că satisfacția realizărilor/ victoriilor în plan politic și socio-economic va aparține unui grup restrâns (un partid/ o alianță), pe când eșecurile politicienilor respectivi  vor fi decontate împreună cu electoratul  care i-a votat. În concluzie, utilizarea frecventă a acestui adverb în discursul politic are drept scop manipularea alegătorilor. De cele mai multe ori, alegătorii nu sunt implicați în  deciziile politice propuse de cei de la putere. Așadar, Salvatorul „implică” Victima doar la nivel discursiv. Crevasa noi, cei ce deținem puterea – voi, cei asupra cărora exercităm puterea, rămâne (de cele mai multe ori) insurmontabilă, în ciuda faptului că se încearcă deghizarea acestei realități prin calinul împreună.

Foarte interesantă este și opțiunea de a folosi un verb în slogan, verbul a construi la indicativ prezent – construim. Așadar, o bilă albă J Spuneam aici, făcând referire la sloganul domnului Tăriceanu – “De la Micul Paris la Marele București!” – că “lipsa verbului din slogan creează impresia de răceală impersonală și limbaj  abstract, nu transmite emoție, în concluzie nu convinge”.

Deși nu am dubii în privința bunelor intenții ale candidatului Nicușor Dan, sloganul său dezamăgește oarecum prin banalitatea mesajului. Cu siguranță se putea încropi un mesaj mai “impactant” – ca să folosesc un păcătos termen corporatist. :))

Dar să ne întoarcem la Noul București propus de Dan Nicușor. De ce Noul București și nu Bucureștiul cel nou? Pentru că poziționarea adjectivului în fața substantivului presupune o accentuare (împrumutată din zona literară) a calităților unui obiect/ spațiu/ etc. Dar și o aluzie biblică, așa cum spuneam mai sus, la Noul Ierusalim :))

“Noul București poate deveni realitate peste câteva zile, cu ajutorul vostru. Am prezentat în campania electorală acest proiect, un București care poate mai mult și care merită mai mult, și vreau să ne apucăm de treabă chiar din prima zi.”

Mesajul de mai jos se străduiește să se axeze mai mult pe logos și cât mai puțin pe pathos. Candidatul face apel la elemente concrete, prezintă viitoarele proiecte, logica alegătorilor determinându-i să le considere realizabile. Însă mesajul în sine nu este decât o altă promisiune politică (vă amintiți de actele ilocuționare – promisiunea și cererea – acte pe care este construită întreaga butaforie politic-electorală?) urmată, desigur, de o cerere exprimată musai prin imperativ (Veniți la vot și faceți istorie pentru Capitala României!):

“Vom construi un București care să aibă un metrou de suprafață, mari parcări la intrările din oraș, un transport public modern și nepoluant, un sistem de semaforizare inteligent.

Un București în care se respiră un aer mai curat, pentru că plantăm pomi, oprim asaltul asupra spațiilor verzi, strângem gunoaiele și combatem în mod activ arderile ilegale.

Un București în care salariul mediu net poate ajunge la 1.400 de euro în patru ani de zile, fiindcă susținem tinerii antreprenori, digitalizăm și debirocratizăm relația cu mediul de afaceri, atragem fonduri europene. Un București de care să fim mândri și noi, bucureștenii, dar și toți românii. Acum e momentul pentru un nou început în București, pentru un Nou București.”

[…]

Cu ajutorul vostru, al celor care cred în aceste valori, votul de duminică poate fi unul istoric.

Veniți la vot și faceți istorie pentru Capitala României!”

(Nicușor Dan, sursă Facebook)

Evident, ca în cazul oricărui politician hârșit în lupta politică, domnul Nicușor Dan nu ezită deloc atunci când vine vorba de utilizarea pathosului (în porții generoase) în discursul său politic-electoral. Pathosul este exprimat prin prezentarea eșecurilor actualei conduceri de la Primăria Capitalei, prin exploatarea lipsei realizărilor adversarei Firea pe parcursul mandatului său, puncte nevralgice pentru mulți locuitori ai Bucureștiului (poluarea, aglomerația, lipsa apei calde, infrastructura deficitară etc.) “Incompetenței și corupției” actuale, candidatul opune idealurile sale: „corectitudine, eficiență și meritocrație în administrație”. Așadar, clasicul apel la emoție prin utilizarea opoziției maniheiste Noi cei buni versus Ei cei răi:

“Acest Nou București e posibil dacă spunem STOP administrației Firea-PSD, al cărei mandat a fost un șir de eșecuri generate de corupție și incompetență. Actuala administrație lasă în urma ei un oraș mai aglomerat, mai murdar și mai poluat, fără apă caldă, fără locuri de parcare, fără investiții din fonduri europene și fără mari proiecte de dezvoltare.

Am fost în această campanie pe străzile Capitalei, am vorbit cu sute de oameni și am simțit energia orașului, speranțele oamenilor, nevoia de schimbare în București. Am văzut că lupta noastră pentru valori – pentru corectitudine, eficiență și meritocrație în administrație, pentru bun simț și seriozitate – rezonează cu bucureștenii și cu așteptările lor.”

 “Dacă v-ați săturat de oameni ca Firea, care mint la fel ca Antena 3 și care fură viitorul bucureștenilor, vă rog să veniți la vot.

E singura șansă să facem curățenie în primărie și să scoatem mafia de Voluntari din Capitala României. E singura șansă ca Bucureștiul să scape de incompetență, minciună, risipă, trufie și hoție.”

“Au încercat să acapareze țara, în vremea lui Iliescu, a lui Năstase, dar mai ales în vremea ordonanțelor pentru justiție.

Gabriela Firea este unul dintre pesediștii lui Dragnea care încă mai păstrează puterea, iar noi trebuie să eliberăm Bucureștiul din mâna lor.

Vino duminică la vot și eliberăm împreună Capitala!”

(Nicușor Dan, sursă Facebook)

Închei, prin acest articol, analiza discursurilor electorale care a vizat cei mai importanți candidați la Primăria Capitalei. Le urez tuturor succes și vouă, dragi alegători, minte limpede.

La final, nu pot decât să mă declar dezamăgită de lipsa de inventivitate stilistică/ retorică  a echipelor care s-au ocupat de campaniile electorale ale candidaților și să folosesc și eu un “haștag”: #platitudinileNUconving sau #clișeeleNUgenereazăVoturi

Ioana C.

Nota bene: autorul acestui articol nu emite o opinie politică, ci doar analizează limbajul politic/ mesajul electoral/ sloganul dintr-un punct de vedere neutru, strict sub imboldul plăcerii de a diseca – lingvistic să-i spunem – o tipologie de discurs. In cazul de față, discursul politic/ electoral.